Sodomirea Inaltului

Suflete daramate
Si de vant purtate,
Aduceti-l inapoi,
Unde eram amandoi,
Prinsi de zori in a lor pat,
De-acum fie blestemat.

Caci s-a dus cand l-am iubit,
Spre al marii rasarit,
Unde soarele-i chiar ea,
Plecata asupra mea,
Sa imi curme linistea.

Cand pierduta dragostea,
Cerul mi-o va alina
Si-i va spune-ntotdeauna
Ca eu am fost singura,
Mai presus de ei si ea.

Si cand zeii n-or mai fi,
Pe cand ma voi prapadi,
Voi uita c-al nostru pat
E al meu altar curat,
Unde soarele ne plange,
Caci a distrus o minune.