Luna este acel lucru de care ne putem bucura ori de câte ori îl găsim cu privirea. Este atât bunul femeii frumoase, care-şi degustă roşul-sec pe terasa restaurantului Vermone, cât şi al minunatului bărbat care-i admiră de departe lunga şi încântătoarea rochie, visând totodată la continuarea nopţii alături de ea şi la nenumăratele săruturi pe care gura ei roşie i le-ar putea da până la extenuarea buzelor şi-a trupului. Luna este şi a femeii care-şi piaptănă părul în oglinda ciobită şi mânjită de palmele bărbatului său, care de mult a uitat s-o mai atingă şi s-o privească ca pe acea femeie minunată dinauntrul său, ce se zbate să fie auzită, găsită şi iubită.
Luna este şi a ei, căci ştie - cândva are să fie găsită.